Skip to main content

Crearea lumii. Între Biblie și teorii științifice

Invitat: Conf. Univ. Dr. Adrian Lemeni, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

SUSȚINE TRINITAS TV

Dacă ți-a plăcut această emisiune susține-o într-un mod concret, rapid și sigur. Donează pentru activitatea TRINITAS TV utilizând cardul bancar, Apple Pay sau Google Pay.

Donează acum!

Un comentariu

  1. Bogdan Drăgănescu

    Un subiect foarte important și care preocupă mulți creștini, cel puțin pe mine mă preocupă. Mai ales că Hristos însuși s-a referit la acest timp al creației omului: „de la început Dumnezeu i-a făcut bărbat și femeie”; că și la „timpul lui Noe”, deci ne putem întreba, ce înseamnă toate acestea?
    Cred că ar fi binevenite mai multe emisiuni și discuții pe această temă, care să analizeze și să explice mai în profunzime subiectul și problema.
    E interesantă și cu mult sens ideea de la 21:15, că ordinea aparent nefirească din Facere e ca să arate că Dumnezeu este sursa reală a vieții, nu soarele. De aceea, Dumnezeu e cauza primelor ființe și sisteme vii (vizibile experienței și înțelegerii obișnuite umane, pentru că, altfel, poate că ar mai fi fost și vietățile unicelulare): plantele, care constituie baza organică și trofica(a hrănirii) celorlalte ființe vii, a animalelor și a omului. De aceea a și spus Domnul, în Facerea 1.29, că ne-a dat plantele ca hrană, nu animalele. Din plante ne luăm, noi, oamenii, vitalitatea și energia materiala, corporală cea mai curată, de bază, nealterata.
    Pe de altă parte, abordarea și explicația de la 23:23 e problematică, aceea că animalele sunt „fiecare după felul său, care nu se schimbă”. Această explicație face, de fapt, o afirmație științifică, aceea că animalele, speciile, nu se schimbă prin fenomenul evoluției, afirmați care însă poate fi combătută de însăși datele și observațiile științifice care arată că speciile de animale au suportat și suportă variate transformări, precum specii (inclusiv omul) care au organe vestigiale (vestigialitate), adică reminiscențe de organe existente la alte specii, deci rămase din stadii specifice evolutive anterioare. Precum șerpii sau balenele, care au urme de piciorușe, de oase pelviene, în abdomen. Deci „fiecare după felul său”, poate ca nu înseamnă că nu se schimbă, ci pur și simplu că există diverse feluri de specii de animale, specii/feluri care însă nu se pot încrucișa între ele. Cartea Facerii nu contrazice evoluția sau știința, iar evoluția sau știința nu contrazice Facerea, decât dacă, după cum s-a spus, se citește Facerea în mod literal sau ca pe o carte științifică, sau se încearcă aplicarea forțată a uneia asupra celeilalte.
    Slavă lui Dumnezeu! Doamne ajută!

Adaugă comentariu

Emailul tău nu va fi publicat. Cămpurile obligatorii sunt marcate cu *.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.