Simeon cel tânăr, stâlpnicul de la Muntele Minunat este un parinte al Bisericii a carui viață o imită creștinii contemporani lui. Mare făcător de minuni, ascet deosebit de aspru și învățător al creștinilor Simeon a rămas în amintirea noastră ca un model al dedicării vieții lui Dumnezeu.
Bunicii dinspre tată al Sfântului Simeon , înstăriți negustori de parfumuri proveneau din zona Edessei și s-au mutat împreună cu fiul lor Ioan, în Antiohia. Aici Ioan se va căsători cu Marta, femeie cu viață aleasă care va fi și ea trecută în rândul Sfinților. Ioan și Marta au avut un fiu, pe Simeon. La vârsta de 5 ani, Simeon și-a pierdut tatăl într-un cutremur. Prin rânduială de sus a fost îndemnat să intre în mănăstire. În apropierea Muntelui ce străjuia Antiohia era un vestit părinte duhovnicesc Ioan, arhimandrit și stâlpnic. Aceasta însemna că forma sa de nevoință era izolarea în vârful unei coloane înalte unde își petrecea zilele stând în rugăciune neîncetate.
La vârsta de 7 ani Simeon a urcat și el pe un stâlp, alături de Ioan. Deși copil încă, era cunoscut de către monahi ca un aspru ascet cu darul profeției și al tămăduirii. Pentru vrednicia sa a coborât de pe stâlp și a fost hirotonit diacon de către episcopul Seleuciei după care a urcat iarăși pt următorii 8 ani. Fiind foarte căutat de lume, pentru liniștea sa a mers într-o zona izolată în munte, zona care se va numi după aceea Muntele Minunat. Monahii care l-au urmat se nevoiau în jurul său și în timp au construit acolo un așezământ monastic. Pentru că episcopii propuneau să fie hirotonit iar Simeon nu voia, o descoperire dumnezeiască l-a îndemnat să accepte hirotonia în preot la vârsta de 33 de ani. A fost hirotonit de către episcopul Dionisie al Seleuciei. Sunt nenumărate profețiile sale ce s-au împlinit. A prevestit cucerirea Antiohiei de către Cosroe al Persiei, a prevestit multe calamități naturale și a profețit soarta împăraților bizantini contemporani lui.
Sfântul Simeon a fost un mare tămăduitor, a vindecat-o pe fiica împăratului Iustin și pe împăratul însuși, chiar și pe soția copistului, celebrului istoric Evagrie, fapt consemnat în istoria sa bisericească și prin mijlocirile sale un bun prieten a lui Simeon, monahul Conon a fost înviat. Viața sa minunată și plină de har ne rămâne și nouă celor ce o pomenim astăzi ca un model de viețuire și dedicare creștină.
