Sfântul Profet Elisei, unul dintre cei mai cunoscuți profeți, a trăit în cel de-al nouălea secol î.Hr. Numele său înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu este mântuirea”.
Profetul Elisei s-a născut într-o familie înstărită în Abel Meholah situat în Valea Iordanului. Tatăl său se numea Shaphat. Era încă tânăr atunci când profetul Ilie a primit îndemn de la Dumnezeu să îl cheme la slujire. Citim în Cartea a treia a Regilor: „Şi a zis Domnul: pe Elisei, fiul lui Şafat din Abel-Mehola, să-l ungi prooroc în locul tău!”
L-a urmat ca ucenic toată viața pe profetul Ilie, iar când acesta s-a apropiat de sfârșitul vieții a avut loc o investire aparte a profetului Elisei. Ilie l-a întrebat: „Cere ce să-ţi fac, înainte de a fi luat de la tine”. Iar Elisei a zis: „Duhul care este în tine să fie îndoit în mine!”
Atunci când Ilie a fost înălțat la cer, i-a lăsat mantia sa lui Elisei și Duhul lui Dumnezeu a fost cu acesta.
La fel ca profetul Ilie, Elisei a săvârșit foarte multe minuni. O văduvă a unui profet a venit la el plângând pentru că era datornică și nu putea să-și plătească datoria, iar debitorii voiau să ia robi pe fii săi. Elisei i-a spus să împrumute vase mari goale. Pe toate le-a umplut în mod minunat cu untdelemn, iar văduva vânzându-l s-a putut astfel răscumpăra.
O altă minune a sa a săvârșit-o cu o femeie sunamiteancă căreia i-a rânduit să aibă copil deși bărbatul era în vârstă, iar mai târziu copilul murind, l-a înviat ca să aline durerea mamei sale.
De multe ori prin binecuvântarea sa mâncăruri sau ape otrăvitoare deveneau potabile sau comestibile; l-a vindecat de lepră pe celebrul general sirian Neeman Sirianul.
A fost un mare taumaturg în timpul vieții și nu a încetat să facă minuni nici după ce a murit. Citim în cartea a patra a Regilor următoarele: „Apoi a murit Elisei şi l-au îngropat, iar în anul următor au intrat în ţară cete de Moabiţi. Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale.” De aici vedem cum prin sfintele moaște ale bineplăcuților lui Dumnezeu se lucrează minuni atât de însemnate precum învierea morților.
Mormântul său încă putea fi văzut în Samaria pe timpul fericitului Ieronim. Împăratul Iulian Apostatul a profanat mormântul, însă au fost salvate câteva părticele. Acestea au fost duse o parte la Alexandria, iar o parte la Constantinopol.
