Related posts:
Premii pentru cei mai buni roboți fabricați în România de tineri inovatori
Darul văduvei mai valoros decât ctitoria împăratului
Cei mai buni prieteni
Patriarhul României: „Boala orbirii trupești este mai puțin gravă decât boala orbirii sufletești”
Sfântul Ioan Botezătorul. Mai mult decât un proroc
„Iubirea mai tare decât moartea. Înțelesul și folosul pomenirii celor adormiți în Domnul”
„Cu cuvânt rău și pe cei buni îi faci răi și cu cuvânt bun și pe cei răi îi faci buni”
„Mai buni împreună!” Centrul de zi pentru copii „Sfântul Nicolae”
Dumnezeu trimite darurile sale cu o bucurie mai mare decât cea cu care le primim noi
De ce oamenii buni sunt mai încercați decât cei răi?
Festivitatea de premiere a celor mai buni elevi de la 33 de seminarii și licee cu profil teologic
A iubi înseamnă mai mult decât a avea
Emisiuni recente
2 comentarii
Nu știm dacă cei buni sunt mult mai încercați decât cei răi. Pentru orice gândire sau afirmație trebuie să avem susținere în Sf. Scriptură sau în Sf. Tradiție, altfel nu suntem siguri că umblăm întru adevăr. ” Purtați vă sarcinile unii altora”. Cei răi au greutatea lor, greutatea păcatului care se prezintă ca o asuprire, după cuvântul Apostolului care zice:” cel ce a săvârșit păcatul este rob păcatului”, iar în altă parte:” plata păcatului este moartea”, iar ” moartea păcătosului este cumplită” ( ps.). Iată câte pătimesc cei răi, lucruri care de obicei nu se văd.
Unele ispite sunt inerente. Mântuitorul Însuși zice:” cei ce poartă greutatea și zăduful zilei”, pentru toți a zis:” ajunge zilei răutatea ei”. Încercările sunt un motiv de bucurie, pentru că beneficiem de cercetarea lui Dumnezeu. Sfinții foarte se rugau să nu fie lăsați fără cercetare. Cercetare mare s a făcut atunci când s a hotărât mântuirea neamului omenesc, cum auzim la rugăciune:” cercetatu ne ai de sus, Mântuitorul nostru, Răsăritul răsăriturilor; dar cercetare se face și de a pururea cu fiecare dintre noi. Poate credinciosul nostru a observat în viața de zi cu zi. Sunt unii oameni care umblă în răutăți și totuși nu au necazuri. Acesta e un lucru de plâns. După cum știm, Mântuitorul pe Cruce se roagă pentru izbăvirea oamenilor de depărtarea de Dumnezeu. Dar și Biserica se roagă zicând:” pentru ce m ai părăsit?”, iar în altă parte:” Dumnezeule, să nu mă părăsești până în sfârșit”, de care părăsire să ne izbăvească Dumnezeu pe noi, pe toți.
Sf. Isaac Sirul arată că :” Dumnezeu nu îngăduie a se ispiti toți oamenii la fel ci cu mare deosebire și felurime, după a Sa negrăită înțelepciune. Asupra celor smeriți nu sloboade încercări prea mari iar asupra celor mândri, trufași și răi, Dumnezeu îngăduie a veni asupra lor necazuri mari și grele, spre a i aduce pe ei întru umilință și a se întoarce din căile cele rele. Cei smeriți sunt încercați spre sporirea și creșterea sufletului lor”. Din încercările prin care trecem putem afla ce așezare sufletească avem. Trebuie să știm și aceasta că nu toți care se cred buni, sunt buni.
Credem că este de nevoie să ne rugăm în continuare unii pentru alții, să lăsăm la judecata lui Dumnezeu care sunt cei buni și care cei răi, căci pentru toți a grăit Duhul cel Sfânt:” îndreptează cărările mele în căile Tale ca să nu se clatine pașii mei”, astfel să fim și noi beneficiari ai făgăduinței aceluiași Duh Sfânt care a zis:” bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău”.
Sunt oameni care fac tot felul de ticalosii si orori ,care mai de care mai cumplite si nu l-i se intampla nimic , iar alti cu sufletul bun, milosi , darnici , omenosi …au parte de multa nenorocire , iar cel mai adesa mor vremelnic..oare asta este vremera Lui Dumnezeu , oare care mai e rostul cuvintelor cand spunem ‘ precum in cer asa si pe pamant’..????