Astăzi slujba logodnei se face în aceeași zi cu slujba cununiei, fiind premergătoare acesteia, dar nu totdeauna a fost așa. Noi am auzit transmis prin viu grai de la bunicii noștri că logodna era o slujbă separată de cununie, în biserică, urmată de o masă a bucuriei la care participau părinții tinerilor, rudele apropiate, totuși o adunare restrânsă. Între logodnă și căsătorie putea fi un interval de câteva săptămâni, luni sau jumătate de an. Era o perioadă de cunoaștere, cercetare și chiar de îndreptare. Comunitatea afla de logodnă și de cele mai multe ori aveau o atitudine participativă.
Perioada aceasta de cunoaștere ar fi foarte necesară și astăzi. Ea există sub forma prieteniei, 2 tineri sunt prieteni o perioadă dar lipsește ce i mai important, slujba logodnei, rugăciunile. Existența logodnei ar duce mai târziu la evitarea divorțurilor. O logodnă poate fi desfăcută. Au fost cazuri de tineri care au fost prieteni și câte 5 ani sau mai mult și nu s au căsătorit deoarece și au văzut unu altuia lipsurile.
Desigur, evident, e de la sine înțeles, noi doar amintim pentru frumusețea acestei stări: tinerii în perioada logodnei locuiesc fiecare la părinții proprii, în viață de curăție.
Toți tinerii e bine să știe că nu este bine a se căsători pripit, intempestiv, rapid, ” la prima vedere”, ci e foarte necesar o perioadă de reflecție. Logodna are și o rezonanță duhovnicească. Într-un plan mult mai înalt, prin Biserică noi toți suntem logodiți Mirelui Iisus Hristos. Dar cine ar putea spune adâncul gândirii, cugetărilor, frumuseții și învățăturilor Sf. Apostol Pavel pe care Sfinții îl numesc ” gura lui Hristos”, cel prin care vorbește Însuși Iisus Hristos, care iată ce zice:” pentru că v am logodit unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită”.
Un comentariu
Astăzi slujba logodnei se face în aceeași zi cu slujba cununiei, fiind premergătoare acesteia, dar nu totdeauna a fost așa. Noi am auzit transmis prin viu grai de la bunicii noștri că logodna era o slujbă separată de cununie, în biserică, urmată de o masă a bucuriei la care participau părinții tinerilor, rudele apropiate, totuși o adunare restrânsă. Între logodnă și căsătorie putea fi un interval de câteva săptămâni, luni sau jumătate de an. Era o perioadă de cunoaștere, cercetare și chiar de îndreptare. Comunitatea afla de logodnă și de cele mai multe ori aveau o atitudine participativă.
Perioada aceasta de cunoaștere ar fi foarte necesară și astăzi. Ea există sub forma prieteniei, 2 tineri sunt prieteni o perioadă dar lipsește ce i mai important, slujba logodnei, rugăciunile. Existența logodnei ar duce mai târziu la evitarea divorțurilor. O logodnă poate fi desfăcută. Au fost cazuri de tineri care au fost prieteni și câte 5 ani sau mai mult și nu s au căsătorit deoarece și au văzut unu altuia lipsurile.
Desigur, evident, e de la sine înțeles, noi doar amintim pentru frumusețea acestei stări: tinerii în perioada logodnei locuiesc fiecare la părinții proprii, în viață de curăție.
Toți tinerii e bine să știe că nu este bine a se căsători pripit, intempestiv, rapid, ” la prima vedere”, ci e foarte necesar o perioadă de reflecție. Logodna are și o rezonanță duhovnicească. Într-un plan mult mai înalt, prin Biserică noi toți suntem logodiți Mirelui Iisus Hristos. Dar cine ar putea spune adâncul gândirii, cugetărilor, frumuseții și învățăturilor Sf. Apostol Pavel pe care Sfinții îl numesc ” gura lui Hristos”, cel prin care vorbește Însuși Iisus Hristos, care iată ce zice:” pentru că v am logodit unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită”.