Zi aliturgică- zi în care nu se săvârșește Sf. Liturghie. Astfel, avem zi aliturgică vineri în Săptămâna Patimilor, luni și marți în prima săptămână din Postul Mare, miercuri și vineri în săptămâna premergătoare Postului Mare. De asemeni, dacă Nașterea Domnului cade duminică sau luni, vinerea premergătoare e zi aliturgică; și iarăși, Botezul Domnului dacă e în zi de duminică sau luni, vinerea dinaintea acestui praznic e zi aliturgică. În aceste zile nu se săvârșește Sf Liturghie pentru că Liturghia ne amintește de Învierea Domnului, e o zi de bucurie, de prăznuire, căci auzim ca din gura Domnului:” luați, mâncați, acesta este Trupul Meu”, ” beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu”. Deși sentimentele sunt multiple, totuși acum primează pocăința, tânguirea, plângerea. Zilele aliturgice nu cadrează cu Sf. Liturghie. În Vinerea cea Mare ne tânguim, medităm la Patimile Mântuitorului Iisus Hristos dar mai mult, vinerea cea Mare e însăși ziua jertfei, nu se mai face aducerea aminte de jertfă, însăși Jertfa fiind de față.
Dumnezeu este desăvârșit în tot ceea ce face, după cum arată Sf. Apostol Pavel:” El a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși Sângele Său, dobândind o veșnică răscumpărare”. Miercurea și vinerea din săptămâna premergătoare Postului Mare sunt asimilate Postului Mare căci auzim rostindu se rugăciunea ” Doamne și Stăpânul vieții mele” cu metanii. Tocmai am parcurs Duminica Izgonirii lui Adam din rai. Ce e mai firesc, mai folositor după această pierdere, izgonire decât să ne tânguim, să jelim. Strămoșul nostru Adam a stat la poarta Raiului, a plâns și s a tânguit. Zilele de luni și marți de la începutul Postului Mare pe care le am și parcurs sunt zile de pocăință profundă, de meditație unite cu rugăciunea și smerenia.
Zilele aliturgice sunt zile de adâncă meditație, de cugetare profundă după cum auzim rostindu se în biserici:” Mânecare adâncă era și străjerii au adormit, și stă Maria la mormânt străjuind Preacurat Trupul Tău, prădat ai iadul nefiind ispitit de dânsul, întâmpinat ai pe Fecioara, dăruind lumii viață, cela ce ai înviat din morți, Doamne slavă ție”.
3 comentarii
Zi aliturgică- zi în care nu se săvârșește Sf. Liturghie. Astfel, avem zi aliturgică vineri în Săptămâna Patimilor, luni și marți în prima săptămână din Postul Mare, miercuri și vineri în săptămâna premergătoare Postului Mare. De asemeni, dacă Nașterea Domnului cade duminică sau luni, vinerea premergătoare e zi aliturgică; și iarăși, Botezul Domnului dacă e în zi de duminică sau luni, vinerea dinaintea acestui praznic e zi aliturgică. În aceste zile nu se săvârșește Sf Liturghie pentru că Liturghia ne amintește de Învierea Domnului, e o zi de bucurie, de prăznuire, căci auzim ca din gura Domnului:” luați, mâncați, acesta este Trupul Meu”, ” beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu”. Deși sentimentele sunt multiple, totuși acum primează pocăința, tânguirea, plângerea. Zilele aliturgice nu cadrează cu Sf. Liturghie. În Vinerea cea Mare ne tânguim, medităm la Patimile Mântuitorului Iisus Hristos dar mai mult, vinerea cea Mare e însăși ziua jertfei, nu se mai face aducerea aminte de jertfă, însăși Jertfa fiind de față.
Dumnezeu este desăvârșit în tot ceea ce face, după cum arată Sf. Apostol Pavel:” El a intrat o dată pentru totdeauna în Sfânta Sfintelor, nu cu sânge de țapi și de viței, ci cu însuși Sângele Său, dobândind o veșnică răscumpărare”. Miercurea și vinerea din săptămâna premergătoare Postului Mare sunt asimilate Postului Mare căci auzim rostindu se rugăciunea ” Doamne și Stăpânul vieții mele” cu metanii. Tocmai am parcurs Duminica Izgonirii lui Adam din rai. Ce e mai firesc, mai folositor după această pierdere, izgonire decât să ne tânguim, să jelim. Strămoșul nostru Adam a stat la poarta Raiului, a plâns și s a tânguit. Zilele de luni și marți de la începutul Postului Mare pe care le am și parcurs sunt zile de pocăință profundă, de meditație unite cu rugăciunea și smerenia.
Zilele aliturgice sunt zile de adâncă meditație, de cugetare profundă după cum auzim rostindu se în biserici:” Mânecare adâncă era și străjerii au adormit, și stă Maria la mormânt străjuind Preacurat Trupul Tău, prădat ai iadul nefiind ispitit de dânsul, întâmpinat ai pe Fecioara, dăruind lumii viață, cela ce ai înviat din morți, Doamne slavă ție”.
Educativ!Multumim!
Multunesc!