Greu lucru este a te cunoaste pe tine,mai ales cînd încă ești risipit cu totul înafară, presat de responsabilitati și fără pace.Cînd vei fi vreodata vrednic a te apropia? Niciodata! Și atunci? Vei îndrăzni pentru că El ne cheamă. Nădăjduind că El ne va face vrednici.
Rugăciunea „Tatăl nostru” este rostită în 1817 limbi și dialecte. Smerenia, Uniunea, Iubirea, Iertarea și Stăpânirea de sine, pe care le trăieșți profund, rostind rând după rând, fiecare verset din „Tatăl Nostru”, ar trebui să le aplici și în fiecare clipă a vieții tale în relație cu oamenii din jurul tău.
Prin rugăciunea „Tatăl nostru”, Iisus Hristos a vrut să ne transmită cele cinci simțiri morale esențiale, care sunt și reguli de conduită creștină : Smerenia – „Tatăl nostru Care ești în ceruri Sfințească-se numele Tău Vie împărăția Ta Facă-se voia Ta” – starea sufletească în care te afli când rosteșți rugăciunea; Uniunea – rezultată din versetul ” precum în cer așa și pre pământ”; Iubirea – simțită din versetul: „Pâinea noastră cea de toate zilele Dă-ne-o nouă astăzi”, este principiul esențial spiritual al creștinismului: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”; Iertarea – „Și ne iartă nouă greșalele noastre Precum și noi iertam greșiților noștri”; Stăpânirea de sine – „Și nu ne duce pre noi in ispită Ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este împărăția Slava și puterea În numele Tatălui Al Fiului Al Sfântului Duh Amin.”
Iubirea vine de la Tatăl, Iertarea o primim de la Fiul, Smerenia o primim de la Sfântul Duh prin taină botezului, Uniunea unește Treimea – Dumnezeu, Sfântul Duh și Iisus Hristos, iar Stăpânirea de sine consfințește jurământul – legământul, care încheie în mod firesc semnul crucii.
Este legământul fiecăruia dintre noi să făptuim în viața de zi cu zi aceste cinci virtuți morale creșține și să le transformăm în reguli de conduită : să iubim și să iertăm aproapele nostru, să fim smeriți față de cei din jurul nostru, să ne străduim să fim uniți în familie și cu semenii noștri și să ne stăpânim pornirile rele.
Mai simplu și mai la îndemână decât atât, nu putea face Iisus Hristos pentru a ne învăța „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”: să ne dăruiască o rugăciune, o învățătură spirituală esențială cu reguli de bună purtare față de semenii noștri și semnul crucii care să consfințească peste veacuri amintirea jertfei sale.
Pâinea vieții este iubirea pentru aproapele nostru dăruită nouă de Iisus Hristos.
2 comentarii
Greu lucru este a te cunoaste pe tine,mai ales cînd încă ești risipit cu totul înafară, presat de responsabilitati și fără pace.Cînd vei fi vreodata vrednic a te apropia? Niciodata! Și atunci? Vei îndrăzni pentru că El ne cheamă. Nădăjduind că El ne va face vrednici.
Rugăciunea „Tatăl nostru” este rostită în 1817 limbi și dialecte. Smerenia, Uniunea, Iubirea, Iertarea și Stăpânirea de sine, pe care le trăieșți profund, rostind rând după rând, fiecare verset din „Tatăl Nostru”, ar trebui să le aplici și în fiecare clipă a vieții tale în relație cu oamenii din jurul tău.
Prin rugăciunea „Tatăl nostru”, Iisus Hristos a vrut să ne transmită cele cinci simțiri morale esențiale, care sunt și reguli de conduită creștină : Smerenia – „Tatăl nostru Care ești în ceruri Sfințească-se numele Tău Vie împărăția Ta Facă-se voia Ta” – starea sufletească în care te afli când rosteșți rugăciunea; Uniunea – rezultată din versetul ” precum în cer așa și pre pământ”; Iubirea – simțită din versetul: „Pâinea noastră cea de toate zilele Dă-ne-o nouă astăzi”, este principiul esențial spiritual al creștinismului: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”; Iertarea – „Și ne iartă nouă greșalele noastre Precum și noi iertam greșiților noștri”; Stăpânirea de sine – „Și nu ne duce pre noi in ispită Ci ne izbăvește de cel rău. Că a Ta este împărăția Slava și puterea În numele Tatălui Al Fiului Al Sfântului Duh Amin.”
Iubirea vine de la Tatăl, Iertarea o primim de la Fiul, Smerenia o primim de la Sfântul Duh prin taină botezului, Uniunea unește Treimea – Dumnezeu, Sfântul Duh și Iisus Hristos, iar Stăpânirea de sine consfințește jurământul – legământul, care încheie în mod firesc semnul crucii.
Este legământul fiecăruia dintre noi să făptuim în viața de zi cu zi aceste cinci virtuți morale creșține și să le transformăm în reguli de conduită : să iubim și să iertăm aproapele nostru, să fim smeriți față de cei din jurul nostru, să ne străduim să fim uniți în familie și cu semenii noștri și să ne stăpânim pornirile rele.
Mai simplu și mai la îndemână decât atât, nu putea face Iisus Hristos pentru a ne învăța „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”: să ne dăruiască o rugăciune, o învățătură spirituală esențială cu reguli de bună purtare față de semenii noștri și semnul crucii care să consfințească peste veacuri amintirea jertfei sale.
Pâinea vieții este iubirea pentru aproapele nostru dăruită nouă de Iisus Hristos.