Cum să ne simplificăm viața?

Dumnezeu este simplu.
Avem și un Sfânt cu această titulatură, Pavel cel simplu.
Pentru simplificarea vieții noastre este necesar să ne debarasăm de acele activități nefolositoare sau mai puțin folositoare, este necesar să ne stabilim o ordine a valorilor. În stabilirea ordinii valorilor, de departe Sfânta liturghie ocupă primul loc, pentru marele folos ce l dobândim pentru noi înșine și pentru alții, pentru toți care au existat pe acest pământ și pentru cei care vor mai fi. Ordinea valorilor ne o arată Mântuitorul Iisus Hristos când zice:” căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă”. Putem să ne simplificăm viața cercetându ne pe noi înșine dacă suntem căutători ai împărăției lui Dumnezeu, mergând pe firul acestei rațiuni, dacă avem dreapta credință și suntem săvârșitori ai faptelor bune, nu numai faptele cele bune îndeobște cunoscute ( rugăciune, post, privegheri, metanii, milostenii, etc.), dar și unele ca acestea: priceperea, înțelegerea, discernământul, spiritul dreptății, cumpătarea, înțelepciunea, bărbăția de suflet.

Slujind simțurilor ne complicăm mult viața. Oare nu vedem noi cum simțul gustului ca pe niște robiți ne ține cu mâncărurile cele multe, de multe feluri, stilizate și rafinate care devin pricinuitoare a multor boli, cum băuturile ne aruncă în vicii care devin de multe ori cauzatoare de moarte. Nu vedem noi cum simțul pipăitului ne aruncă în cearșafuri moi, albe, scrobite și călcate, cum am aruncat pătura de lână cea multifuncțională, ușor de întreținut, cea de la bunica ( tot suntem în anul omagial al satului românesc), pătură ce ne înscrie în duhul Sfinților părinți, amintindu ne de celebrul cojoc al sfinților și, de ce nu, chiar de cojocul lui Elisei.

Existența patimilor în viața noastră ne o complică mult, după cum auzim rostindu se la rugăciune:” grija vieții m a scos din rai”. Preocuparea în mod exagerat de agonisiri, iubirea de plăceri, de slavă deșartă pot cauza chiar pierderea mântuirii. Oricât de ocupați am fi trebuie să ne găsim timp pentru întoarcere la noi înșine, noi cu noi înșine, noi cu Dumnezeu, clipe de gândire, de tăcere, meditație, liniștire, cugetare la Dumnezeu care chiar ne simplifică viața.

Mai aflăm că simplificarea vieții înseamnă o viață omogenă unde nu este amestecat binele cu răul, viață lipsită de artificialitate, nefiind încărcată sau complicată, lipsită de prefăcătorie, lipsită de dificultăți, ușor de trăit, viață modestă, cinstită și împletită cu sinceritatea, viață lipsită de rafinament artificial, viață naturală, firească, liberă.

Astfel viețuind, vom putea și noi să cugetăm împreună cu Sfântul Vasile cel mare, care zice:” dacă vom privi cu atenție vom observa că viața are un farmec deosebit”.