Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos.
Se văd în zări trei magi venind şi-o stea ânaintea lor
Pe drumu-i spre Ierusalim călătorind de zor
Şi-acolo în Ierusalim de-un prunc au întrebat
Că steaua Lui ei au văzut
şi-au spus că-i împărat.
Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos.
De-un împărat ce s-a născut noi nu am auzit
Dar mergeţi voi şi-l căutaţi că poate-l veţi găsi.
Şi-ndată ce-au plecat la drum cu toţi se bucurară
Că steaua iar ânaintea lor frumos li s-arătară.
Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos.
Şi-au mers până la Betleem şi-acolo au stătut
Că steaua colo i-a oprit din drumul lor cel lung.
La uşa unui grajd ajunşi ânăuntru ei intrară
Iar Pruncul ce îl căutau în iesle Îl aflară.
Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos
Sărac în şură lângă boi, umil culcat pe paie
Aşa au găsit cei trei magi pe Dumnezeul Slavei.
Dar ei pe el au cunoscut că este Împăratul
Cel bun, cel mare şi cel sfânt ce lumea a creatuâ.
Colindăm colind, colindăm frumos, colindăm colind, Domnului Hristos.
Şi-ndată magii s-au plecat cu bucurie mare
Şi daruri din desagi au scos spre sfântă închinare
Tămâie, smirnă şi mult aur Lui i-au dăruit
Ca unui om şi Dumnezeu şi Împărat slăvit.
