Sfânta Mariamna, sora Sfântului Apostol Filip, l-a însoțit și sprijinit pe acesta în lucrarea sa misionară.
Sunt puține mărturiile istorice despre Sfânta Mariamna, însă Răsăritul creștin a cinstit-o între sfinții săi.
Dintre puținele lucruri pe care le cunoaștem este de amintit faptul că a stat alături de fratele său atunci când acesta, îngrijorat de greutatea misiunii la care era chemat, a început să plângă. Mariamna a făgăduit să îl însoțească peste tot unde avea să meargă Apostolul să vestească lumii bucuria Evangheliei.
Noi, creștinii de astăzi, cu greu putem să ne imaginăm ce a însemnat, ce a presupus pentru Apostoli plecarea într-o lume pe care trebuiau să o schimbe, să o prefacă, să o facă sensibilă la auzul sfintelor vestiri.
Sfânta Mariamna, alege să își însoțească fratele și pleacă împreună cu acesta într-o călătorie ce avea să schimbe lumea lor și lumea noastră deopotrivă. Efortul unit al tuturor Sfinților Apostoli și ai celor ce au stat alături de aceștia în cele mai diverse moduri, au născut creștinismul, așa cum îl cunoaștem noi astăzi.
Dar lucrarea lor nu a fost ușoară și jertfa lor a fost cu în folosul nostru al credincioșilor.
„Căci mi se pare, spune Sfântul Apostol Pavel, că Dumnezeu, pe noi, apostolii, ne-a arătat ca pe cei din urmă oameni, ca pe niște osândiți la moarte, fiindcă ne-am făcut priveliște lumii și îngerilor și oamenilor. Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înțelepți întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteți tari. Voi sunteți întru slavă, iar noi suntem întru necinste!
Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim, Și ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm.
Huliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi.” ( I Co 4, 9-13)
Respectând făgăduința făcută fratelui său, Apostolul Filip, de a nu-l părăsi nicicum, a stat împreună cu el până la moartea sa martirică. Prinși și întemnițați în Hierapolis după uciderea lui Filip, cu ajutorul lui Dumnezeu, Mariamna este eliberată.
Moartea sfântului său frate nu a descurajat-o în nici un fel. Dimpotrivă, sporind în râvna cea sfântă a făcut în continuare misiune creștină în Licaonia unde, aflăm din relatările despre viața sa, datorită mărturiei și propovăduirii sale s-au botezat mulți oameni.
Sfânta Mariamna este unul dintre exemplele, de multe ori neevidențiate după cuviință, al sfintelor femei creștine care și-au pus viața și efortul în slujirea misionară din perioada creștinismului primar.
