„Să nu te înalți când verși lacrimi în vremea rugăciunii, căci Hristos este Cel ce S-a atins de ochii tăi de ai putut vedea cu mintea.”, îndemn din comoara de sfaturi duhovnicești pe care ne-a lăsat-o Sfântul Cuvios Marcu Ascetul.
Sfântul Marcu Ascetul s-a născut în Atena. Știm despre el faptul că din tinerețe a iubit Sfânta Scriptură și viața monastică. A slujit mulți ani ca egumen al unei mânăstiri din Ancyra. De acolo s-a retras către viața solitară și plină de aspre nevoințe în pustia Egiptului.
Istoricul bisericesc Paladie, ne-a lăsat consemnată mărturia pe care Sfântul Macarie Alexandrinul a dat-o despre Sfântul Marcu. Acesta era copleșitor de blând și înțelept. Cunoștea întreaga Scriptură a Vechiului și Noului Testament.
Dar, această cunoaștere avea la Marcu Ascetul o semnificație aparte. „Cuvintele dumnezeieștii Scripturi, ne scrie Sfântul Marcu, citește-le prin fapte și nu le întinde în vorbe multe, îngâmfându-te în deșert cu simpla lor înțelegere.” Cunoașterea scripturilor a rodit în el nevoință și nu îngâmfare.
De la Sfântul Marcu Ascetul ni se păstrează nouă scrieri duhovnicești. Ele ne învață despre viața duhovnicească și regulile ei, despre lupta cu patimile, despre post, despre botez, despre faptele bune și despre pericolul de a crede că ele ne îndreptățesc cumva înaintea lui Dumnezeu.
Om plin de harul lui Dumnezeu și făcător de minuni, Sfântul Marcu a fost cercetat de mulțime de ucenici care au lăsat mărturii despre el.
Dragostea și bunătatea sa s-au revărsat și peste animale. A tămăduit puiul unei hiene care, în semn de răsplată i-a adus o piele de oaie. Știm despre acest lucru de la Sfânta Cuvioasă Melania care avea ea însăși pielea aceea.
Sfântul Marcu este tuturor creștinilor pildă prin viețuire, povățuitor prin scrierile sale și mijlocitor prin îndrăzneala către Domnul pe care l-a iubit și pentru care s-a nevoit.
Dascăl al răbdării și smereniei ne-a lăsat scris povețe prin care se pot tămădui tendințele egocentrice pe care ni le propune lumea în care trăim.
„De ai fost păgubit sau ocărât, sau prigonit de cineva, ne sfătuiește Sfântul Marcu, nu lua în seamă cele de față, ci așteaptă cele viitoare; și vei afla că acela ți-a fost pricină de multe bunătăți, nu numai în vremea de aici, ci și în veacul viitor.”
