Sfântul Andrei, arhiepiscopul Cretei, este cunoscut de către credincioși mai ales datorită canonului său de pocăință care se citește în prima și a cincea săptămână din Postul Mare.
Sfântul Andrei Criteanul sau Cretanul se numește așa după scaunul episcopal în care a slujit, anume în Gortina, metropola insulei Creta.
S-a născut în Damasc în anul 660. Știm că a intrat în monahism în celebra mânăstire Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. Pentru faptul că avea o minte sclipitoare și o viață duhovnicească îmbunătățită, a fost chemat să slujească în administrația patriarhală de la Ierusalim.
În această calitate a fost trimis la Constantinopol la cel de-al șaselea Sinod Ecumenic. Aici a avut un rol important datorită cunoașterii sale în profunzime a tradiției patristice anterioare lui și a învățăturilor de credință. Nu mult timp după Sinod a fost rechemat la Constantinopol fiind numit arhidiacon al Catedralei Sfânta Sofia.
În timpul împăratului Iustinian al II-lea a fost hirotonit episcop al Gortinei din Creta. Aici a avut o slujire pastorală aleasă.
Calitățile care l-au făcut însă cu adevărat vestit pe Sfântul Andrei au fost cele inspirate, cele poetice. Andrei Cretanul a fost un mare orator și un mare imnograf deopotrivă. El a pus bazele unei noi forme de imnografie liturgică, anume canonul. Un canon celebru compus de Arhiepiscopul cretan este marele canon de pocăință pe care Biserica îl rostește în Postul Mare. Tot lui îi sunt atribuite și alte canoane, cel la praznicul nașterii Domnului, cântări de la Duminica Stâlpărilor și din zilele săptămânii patimilor. Tradiția inițiată de Sfântul Andrei a fost continuată de marii melozi bizantini.
De asemenea se păstrează de la Andrei Cretanul o colecție de 22 de omilii deosebit de frumoase retoric și bogate teologic.
Un alt merit al Sfântului Andrei a fost evlavia sa deosebită pentru Maica Domnului. Dintre autorii bizantini el este vestit pentru teologia sa cu privire la persoana Născătoarei de Dumnezeu.
A trecut la Domnul la începutul celui de-al optulea secol. Sfintele sale moaște au fost duse la Constantinopol. În cel de-al paisprezecelea secol avem mărturia faimosului pelerin rus Ștefan din Novgorod care mărturisește în scrierile sale faptul că a văzut sfintele moaște ale lui Andrei Cretanul într-o mânăstire constantinopolitană dedicată acestuia.
