Numele Sfântului Partenie înseamnă feciorelnic. Acest tânăr curat, fiu al diaconului Hristodul care slujea la Biserica din cetatea Melitoupolis, a rămas în amintirea creștinilor pentru viața sa deosebită.
Aflăm primele detalii ale vieții sale minunate din biografia pe care i-a scris-o un ucenic al său Crispinus.
Știm despre Partenie că nu a învățat carte de mic. S-a ocupat în schimb de meseria de pescar. Din câștigul pe care i-l aducea acest lucru al mâinilor, făcea nenumărate fapte bune ajutând pe cei săraci și punând mereu nevoile celorlalți deasupra celor personale.
Atât de râvnitor a fost în sporirea acestor fapte încât Bunul Dumnezeu i-a dăruit facerea de minuni încă de la vârsta de 18 ani.
Cunoscându-i viața creștină exemplară, episcopul Philet al Melitoupolisului a rânduit ca Partenie să învețe carte și după aceasta l-a hirotonit preot. După câțiva ani, pentru râvna și slujirea sa pastorală exemplară, Mitropolitul Helespontului, Ahile al Cyzicului, l-a hirotonit episcop al Lampsacului.
Ajuns episcop al cetății, Sfântul Partenie și-a luat în serios noua responsabilitate de slujire a Cuvântului lui Dumnezeu. Puterea propovăduirii sale, exemplul viețuirii sale creștine fără de cusur au arătat lumii păgâne din jur ce înseamnă să fii creștin. Urmându-i exemplul și dragostea de Dumnezeu mulțime de oameni veneau la credință.
Episcopul Partenie a predicat cu putere și a dublat cuvântul său cu mulțime de fapte minunate ca un adevărat bărbat apostolic.
Cu învoirea Sfântului împărat Constantin, a construit pe locul unui templu păgân o frumoasă catedrală. A zidit astfel și biserică văzută pentru adăpostirea bisericii din inimile credincioșilor.
Ce învățăm noi astăzi de la Sfântul Partenie al Lampsacului? Din pilda tinereții sale vedem că simplitatea vieții și necunoașterea de carte nu sunt piedici în lucrarea faptelor bune. Oamenii simpli ajung la măsura sfințeniei și a facerii de minuni fiind atenți la viețuirea creștină și la nevoile celor de lângă ei.
Dacă simplitatea minții nu este o piedică, tot din viața Sfântului vedem cum învățarea de carte și cunoașterea dreptei credințe este o virtute. Partenie face ascultare de episcopul Philet și învață cu râvnă și dedicație carte, astfel încât să poată predica cu putere frumusețea Cuvântului dumnezeiesc.
La sfârșitul vieții sale îndelungate a fost înmormântat lângă catedrala sa. Însă această catedrală o zidește în continuare peste veacuri în sufletele celor care îi urmează exemplul de iubire a săracilor, de râvnă pentru dreapta credință și de mărturisire a lui Hristos.
