Sfântul Mucenic Filoteu a pătimit moarte pentru Hristos alături de Iperechie, Iacob, Parigoriu, Habib, Roman și Iulian în cetatea Samosata.
În timpul domniei împăratului roman Maximian Galeriu a fost organizată o campanie militară împotriva perșilor. Acesta este prilejul ajungerii sale în cetatea Samosata din Comagene. În timpul șederii sale aici au fost organizate ceremonii publice fastuoase. Astfel de ceremonii în lumea romană presupuneau ofrande aduse zeilor romani și chiar împăratului, forme religioase de proiecție a puterii romane în societate.
Filoteu și Iperechie au refuzat să jertfească zeilor descoperind astfel faptul că sunt creștini. Au mers apoi în capela din casa lui Iperechie și au rămas acolo în rugăciune. Lor li s-au alăturat alți cinci tineri creștini recent botezați și ei de către preotul lor Iacob. Aici au fost găsiți de mesagerii împăratului care sosiseră cu ordinul de a-i aresta. Au apărut în fața tribunalului condus de împărat și au fost forțați să renunțe la credința lor. Au urmat chinuri cumplite la care au fost supuși, urmate de perioade în care erau aruncați în temniță, însă cei șapte tineri au rezistat.
A existat chiar și un grup de personalități importante ale cetății care au încercat să mijlocească eliberarea lor, însă împăratul a rămas de neînduplecat. Au fost în cele din urmă condamnați la moarte. Au fost răstigniți într-un loc în afara cetății. După ce au trecut la Domnul, trupurile lor trebuiau aruncate în Eufrat, însă un creștin Vasie, a reușit să ajungă în posesia lor așezându-le cu cinste într-un loc ferit. Martori ai acestor evenimente au fost preotul Iacob care a scăpat nevătămat și un anume notar numit Galus.
Exemplul acestor tineri ne face să ne punem întrebări cu privire la prioritățile tinereții noastre. Au fost tineri ale căror valori creștine i-au așezat în raport de opoziție cu lumea. Nu au cedat presiunilor care le vizau credința și mărturisirea. Au rămas ferm înrădăcinați în credința în Hristos singurul și adevăratul Dumnezeu. Deși și-au pierdut viețile, au câștigat cerul. Rodul unei tinereți bine așezate.
