Bunătatea și iubirea de aproapele au fost virtuțile de căpătâi ale Sfântului martir Teodot din Ancira. Practica virtuților și a renunțării de sine pentru aproapele de dragul lui Hristos reprezintă un martiriu cotidian. În cazul Sfântului Teodot a fost și pregătire pentru martiriul final.
Teodot avea o casă de oaspeți în Ancira. Plin de iubire milostivă față de semeni era cunoscut pentru bunătatea cu care ieșea în întâmpinarea nevoilor celor pe care îi întâlnea. A trăit în vremea persecuțiilor imperiale împotriva creștinilor și în perioada sa a fost numit un nou guvernator al Ancirei, un anume Theotecnus. Acesta din urmă a început cu ură și furie să captureze creștini. Sfântul Teodot, după putere a avut grijă de cei întemnițați.
Într-una din zile, Teodot a plecat la Malos, un sat apropiat Ancirei, să recupereze sfintele moaște ale martirului Valent care fuseseră aruncate în râul Halys. Pe drumul de întoarcere a întâlnit pe o pajiște un grup de creștini și au hotărât să prânzească împreună. Au trimis și după preotul Fronton din Malos. Acesta, deși nu îi cunoștea, le-a spus că îi recunoaște din vedenia ce a avut-o cu o seară înainte.
Stând la masă Teodot i-a spus preotului fronton că ar fi atât de potrivit să ridice chiar acolo în acel loc izolat o capelă să depună moaștele sfinților martiri.
Întors în Ancira, Teodot a găsit cetatea tulburată. Șapte fecioare creștine fuseseră arestate, torturate și forțate să participe la un ritual de cinstire a statuilor zeițelor Diana și Minerva pe un lac. Pentru că au refuzat au fost înecate.
Teodot a avut curajul de a le recupera trupurile. Auzind guvernatorul A început să caute autorul. Teodot luându-și rămas bun de la cei iubiți s-a predat. Trupurile fecioarelor au fost arse iar Teodot, nevrând să se lepede de creștinism și să accepte o funcție de preot al zeului Apolo și bogății multe, a fost decapitat. Trupul său a fost pus sub pază.
Neștiind de toate acestea, preotul Fronton din Malos a venit la Ancira să discute despre capela pe care hotărâseră să o construiască. Asinul său însă, a mers exact spre locul unde Sfântul Teodot era îngropat. Acolo a întâlnit gărzile. Le-a dat vin din belșug și după ce au adormit, a urcat trupul lui Teodot pe asin iar asinul a plecat direct pre pajiștea unde Teodot și preotul Fronton hotărâseră să construiască o capelă pentru depunerea moaștelor martirilor.
Dumnezeu rânduise ca primele sfinte moaște depuse acolo să fie chiar ale Sfântului martir Teodot.