Maica Domnului este cinstită în mod deosebit zilele acestea și la Mănăstirea Sâmbăta de Sus. În ajunul hramului, Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a oficiat aici slujba Privegherii, în cadrul căreia s-a cântat şi Prohodul Maicii Domnului. Înaltpreasfinţia Sa a rostit un cuvânt de învăţătură în care a explicat însemnătatea acestei sărbători pentru istoria mântuirii noastre. „Dacă la prohodul Mântuitorului alcătuirile acestea erau de jale, la prohodul asemănător, cel alcătuit pentru Maica PreaCurată, ne exprimăm bucuria că Maica Prea Curată S-a mutat de pe pământ la Cer, a spus Înaltpreasfinţia Sa. În continuare a fost săvârşită slujba Utreniei, iar după intonarea troparului clerul și credincioșii au cântat Prohodul Maicii Domnului. Istoricul mănăstirii își are originile la jumătatea secolului al XVII-lea, când boierul Preda Brâncoveanu (bunicul domnitorului martir) ridică în comuna Sâmbăta de Sus o bisericuță din lemn, pe valea râului Sâmbăta. În anul 1686, domnitorul Țării Românești și primul său ctitor, Constantin Brâncoveanu, ridică pe locul acesteia o mănăstire de piatră. Moșia de la Sâmbăta de Sus a aparținut familiei Brâncoveanu până în anul 1922, când, după reforma agrară, Ministerul Domeniilor a trecut acest domeniu în administrarea Mitropoliei de la Sibiu. Așezământul este ctitorit pentru a doua oară de Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, care începe lucrările de restaurare în anul 1926. Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu este Mitropolitul Antonie Plămădeală, care între anii 1982-2005 supraveghează lucrările de rezidire din temelie a vechii incinte mănăstirești.